"O zi perfectă" pentru copiii cu insuficiență renală de la spitalul Fundeni!

July 5, 2015, 2:22 am

≫ Next: Optimist și activ cu Rexona MotionSense!

≪ Previous: "Cea mai mare oră de sport"îți va schimba viața!

$

0

0

         Asociatia Pentru Solidaritate Si Empatie Speranta

Sănătatea, este un dar de la Dumnezeu de care trebuie să ne îngrijim zi de zi.  Dar iată că, unii dintre semenii noştri nu au acest privilegiu. Fie că au moştenit o boală, sau au căpatat-o în timpul vieţii, toate duc la un singur lucru.....deznădejde, suferinţă şi întristare.

Această înfăţişare o au şi copiii cu insuficienţă renală de la spitalul Fundeni. De sunt de 4 ani sau 8, sau chiar peste 10, sunt dependenţi de un aparat care suplineşte funcţia rinichilor. La fiecare două zile sunt nevoiţi să meargă pe acel pat de spital, şi să stea nemişcat timp de 3 sau 4 ore. Se desprind cu greu de jucăriile de acasă, de liniştea şi dragostea familiei, reproşând mereu...."de ce trebuie să merg iarăşi acolo? Mami, nu mai vreau să mă înţepe iarăşi în mână". Un adevărat calvar.
Aceşti copii nu mai ştiu ce înseamnă copilăria, nu mai pot alerga alături de ceilalţi copii, nu mai pot urma în mod normal şcoala, nu se pot bucura nici de prăjituri, nici de dulciuri, nici de mâncarea preferată, aceste lucruri, toate, sunt uitate. Chiar şi vacanţele pentru ei sunt aproape imposibile.

Este foarte trist, dar adevărat.
Dar iată că, doi oameni minunaţi şi solidariIRINA și MARIUS GALLfondatorii "Asociaţiei pentru solidaritate şi empatie Speranţa"şi-au propus, când au început acest proiect, să sprijine aceşti copii în lupta lor cu această boală cruntă. Adună fonduri şi le dăruieşte acestor copii, alimente, îmbrăcăminte, jucării, ca să le înveselească puţin viaţa.

În anul acesta, ca şi în anul ce a trecut, vor să le ofere acestor copii, câteva zile de vacanţă pe malul mării. Să îi desprindă de rutina zilnică, măcar câteva zile.
Dar strângerea de fonduri, este o problemă mai delicată în România.  Singura speranţă pentru a putea face rost de fonduri, rămâne tot oamenii de rând. Aşadar, cu mic cu mare, cei cu dare de mână sau cu venituri mai mici, de locuiţi în Bucureşti.....sau nu, fiţi solidari cu aceşti mici suferinzi.
 

Mergeţi pe data de 8 iulie, la Club Mojo unde va avea loc concertul caritabil "O zi perfectă".
Îşi vor etala vocile Ovidiu Mihăilescu,Tică Lumânare,Titus Constantin,Cristina Kimm Dragomir,Adrian Sebe(Hush Band) şi Bogdan Bobo Ungureanu .
Intrarea este liberă, bazânduse pe solidaritatea şi empatia de care dau dovadă Bucureştenii, şi românii din toată ţara. Donaţiile se pot face la faţa locului sau luând legătura cuIRINA.
 
Este vară, şi toţi ne bucurăm de zilele petrecute în vacanţă. Haideţi să dăm o şansă şi acestor copii să simtă briza mării, să se poată juca în nisipul de pe plajă. 
Puţin de la mine şi cu puţin de la tine, putem dărui bucurie unor copii, dornici de aşi trăi copilăria!

---

Optimist și activ cu Rexona MotionSense!

July 7, 2015, 10:20 pm

≫ Next: Înoată! Susține și tu!

≪ Previous: "O zi perfectă" pentru copiii cu insuficiență renală de la spitalul Fundeni!

$

0

0

Visez....sau nu? Oare e ceasul ....sau nu? Cu greu ies din valurile visului de peste noapte. E ora trei de dimineaţă. Deschid ochii să văd ceasul.....dar stai.....nu poţi să vezi ceasul pentru că vederea ta te-a părăsit acum 13 ani. Şi era aşa de frumos în vis! Acolo vedeam cum mergeam la pescuit, cum urcam muntele în plină vară, cum beam apă rece ca gheaţa de la izvorul ce curgea din stâncă,dar era doar în vis. Acum este timpul să mă trezesc. Deodată sar ca ars din pat. Este ziua de marţi,  ziua în care merg la dializă. În aproximativ o oră trebuie să fiu gata. Un duş, puţin mai rece ca să alunge orice adiere de somn, iute trec la finisarea feţei, că doar perii de pe faţă nu sunt plăcuţi tuturor. Sunt nevăzător, dar am ochii la degete. Nu îmi trebuie nici un ajutor, toate le fac cu rapiditate. După bărbierit, o cremă de faţă, un puf de parfum şi nelipsitul meu succes din fiecare zi!!

  Of, cum era să uit! şi nelipsita sorbitură de cafeluţă. Căci drumul e lung şi obositor. Timpul trece precum gândul, şi se făcu şi de ora patru. Aud claxonul maşinii, un clinchet ca de clopoţei, că de.....maşina este trecută de vârsta tinereţii şi a cam răguşit. Are un zgomot deosebit la toba de eşapament, dar nu contează, că doar transportă bolnavi spre centrul de dializă. Nu avem de mers decât aproximativ 80 km, şi posibil să ajungă cu bine. Ce frumos este dimineaţa. Aer curat, linişte, drumul liber, ajungem fara întârziere.  Întru în centrul de dializă, şi fac lucrul acesta de 13 ani, schimb ţinuta de exterior cu cea de interior, şi merg spre obişnuita sala 6. 

De cum m-am întâlnit cu colegii, au început"să curgă" complimentele. "Miroşi tare plăcut,ce foloseşti de se simte aromă proaspătă în urma ta, vrem şi noi să ştim secretul tău!"Dar dacă e secret, atunci secret să rămână! Merg, omiţând complimentele, spre sala în care se filtrează toxinele. În câteva minunte "primeşti în dar"  conectarea la aparatul de dializă, urmează patru ore în care nu prea ai voie să te mişti. Un film, o muzică la tv, o discuţie cu colegii, un banc, o minciună, şi aşa trec cele patru ore. De îţi este cald, de îţi tremură dinţii de frig, trebuie să stai acolo, lipit de pat.După acele patru ore plictisitoare, merg cu bucurie spre uşa de la ieşirea din clinică. În urma mea, aceeaşi plăcută mireasmă. Secretul? O să vi-l spun mai târziu!
Un salut, o glumiţă, urc în maşina care aşteaptă nervoasă în curtea centrului. Dar nu vă pot spune ce căldură era! Ca şi cum ai fi intrat în saună! Cred că erau trecut de 30 de grade. Dar mă supun situaţiei. Cu toată căldura, încep să fac piese origami, că de....trebuie să termin proiectul început în ianuarie. 

În jurul amiezii, când soarele îşi arată dărnicia lui asupra pământului,oferindu-ne căldură din belşug, ajung acasă. Repede, trec la clipul cu remedii naturiste, şi asta durează cam o oră. Pregătesc ceva de potolit aşa numitele "bătăi de lingură" din stomac, şi fac o mini pauză pentru odihna.....mesei.
Trece repede şi această jumătate de oră, căci timpul, "bătu-lar gândul" nu se lasă aşteptat!
Şi ştiţi cum se spune, sportul te menţine sănătos şi optimist, aşa că încerc să fiu în trend. O oră , merg pe bicla de fitness din camera "obscură", 30-40 de abdomene, genoflexiuni să tot fie, cu galtera dau vreo 15 pe fiecare braţ, şi pe urmă relax 10-20 de minunte. Clik, apăs butonul ceasului cu voce, şi îmi spune că este ora 4.00 PM. Nu e nimic, îmi spun eu susurând în şoaptă, şi trec la lucru. La pasiunea mea de 4 ani de zile. Am timp, şuşotesc eu. Până la ora 10 seara, când urmează să îmi reiau visele de noaptea trecută. Lucrez la un proiect, pe care trebuie să îl finalizez pînă de Crăciun.  Un Moş Crăciun din piese origami, înalt de 2 m, care sper să fie acceptat în Guiness Book. Muncesc în fiecare zi câte 8-10 ore, pentru a putea aşeza circa 60.000 de module. Unele zile sunt mai dificile, deoarece căldura mă nelinişteşte, şi trebuie să fiu fresh ori de câte ori am un vizitator! 

Însă vă spun că  am un secret, pe care mă bazez de câţiva ani. Folosesc dimineaţa, oferindu-mi pe tot parcursul zilei o protecţie antiperspirantă de succes!
Şi când te gândeşti că  pasiunea mea îmi ocupă aproape tot timpul, niciodată nu mi-am făcut griji asupra mirosurilor neplăcute.

Folosesc Rexona MoţionSense, şi cu cât fac mai multă mişcare, cu atât se eliberează mai multă prospeţime. Microcapsulele cu parfum se sparg la orice mişcare pe care o fac, pentru că să mă pot bucura de o senzaţie de prospeţime îndelungată.
Sunt nevăzător, fac dializă, dar am o mulţime de pasiuni. Dar oricare ar fi una dintre acestea, şi orice mi-aş dori să realizez, Rexona, cu tehnologia unică  MotionSense , mă ajută să fac faţă provocărilor din fiecăre zi.
Să mai ştiţi că, primul antiperspirant din lume, RexonaMotionSense, conţine microcapsule activate de fiecare dată când ne mişcăm, şi  ne poate  asigura protecţie eficientă şi senzaţie de prospeţime 24 de ore în fiecare zi.

Sunt un om căruia îi place să facă lucrurile să se întâmple, nu aştept ca acestea să se întâmple de la sine, căut provocări, şi descopăr oportunităţi.
Sunt activ zi de zi, chiar dacă sănătatea mă contrariază, merg la "serviciu" de trei ori pe săptămână, mă plimb, fac sport, lucrez origami,citesc în braile şi electronic, îmi scriu articolele pe blog, nu pierd nici o clipă de a trăi o viaţă plină de activităţi pasionale. Şi niciodată nu mi-a fost teamă de mirosurile neplăcute ale transpiraţiei, deoarece prietenul Rexona cu MotionSense , nu mă lasă la greu! Se adaptează întotdeauna stilului meu de viaţă activ,   oferindu-mi protecţie antiperspirantă eficientă şi prospeţime îndelungată, 24 de ore din 24!

Înoată! Susține și tu!

July 9, 2015, 11:32 pm

≫ Next: HIPERTENSIUNEA

≪ Previous: Optimist și activ cu Rexona MotionSense!

$

0

0

Este luna iulie, dragii mei cititori, cuptor se mai spune în popor, şi ne arată că se ţine de cuvânt. Ne cam "prăjeşte " soarele în aceste zile. Dar ce frumos este pentru cei ce au avut posibilitatea să meargă pe malul mării! Să "guşti" din briza mării, să te răsfeţi mângâiat de razele soarelui şi să te răcoreşti în valurile nervoase ale mării, şi câte şi mai câte bucurii de vară!
Toate acestea sunt realizabile dacă sănătatea este o bună prietenă. Dar iată că copiii cu insuficienţă renală nu au acest privilegiu. Nu au nici posibilitatea financiară şi nici suport logistic, pentru a putea merge câteva zile la mare. Toţi îşi doresc să iasă din rutina zilnică, să simtă măcăr 4 zile din 7 că este vacanţă, căci restul îl petrec în clinica de dializă.

Pentru a putea stârni un zâmbet pe chipurile acestor copii şi tineri, dependenţi de dializă şi cu transplant,
Fundaţia Comunitarăîmpreună cu Marty Restaurantorganizează pe data de 11 iulie, la ora 11 am,  la centrul de natație al UBB-ului,
Swimaton-ul "Luptăm pentru Viaţă," Tabără la mare ""Zâmbet de Copil” În Memoriam Delia Grădinaru "

Trei echipe de super eroi, de la Marty restaurant, sau înscris în lupta pentru strângerea de fonduri a unei cauze, care poate să stârnească zâmbete de bucurie în viaţa acestor copii.

Vino şi tu sâmbătă la ora 11, şi intră în galeria susţinătorilor celor trei echipe, Echipa Marty City, Marty Society  şi Marty West Side,
 să demonstrăm tuturor că împreună  putem face diferenţa!
Prin acest proiect, se propune să se strângă 100 000 de lei, suma care mai este necesară, pentru ca cei 62 de copii şi tineri  să poată beneficia de câteva zile de vacanţă.
 

Cine doreşte să facă donaţii, poate să meargă la faţa locului, sau să contacteze preşedintele Asociaţia pentru Solidaritate "Claudia Safta" pe domnul Emanuel Ungureanu la adresa de e-mail  miticau@yahoo.com, sau la numărul de telefon: 0744502877. Donaţii de la distanţă, se poate face donaţii şi în contul asociaţiei:
RO45BTRL01301205F94787xx   
 Înoată! Susține

HIPERTENSIUNEA

July 12, 2015, 11:08 pm

≫ Next: Muza inspirației mele

≪ Previous: Înoată! Susține și tu!

$

0

0

Mulţi dintre pacienţii care fac dializă se confruntă cu această afecţiune, cu hipertensiune sau cu hipotensiune. Dar ce este hipertensiunea?

Tensiunea arterială, este presiunea sângelui care acţionează asupra  pereţilor arterelor.
 
 Atunci când o persoană experimentează această tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială), inima este nevoită să lucreze mai greu decât în mod normal, făcând să crească mai mare în volum, punând presiune asupra arterelor şi inimii în sine, acest lucru putând duce şi  la leziuni renale.

O citire a tensiunii arteriale este formată din două clase:
1.Sistolică- Este primul număr într-o citire a tensiunii arteriale. O măsurare normală a tensiunii arteriale sistolică este mai mică de 130 mm Hg, şi măsoară presiunea sângelui asupra pereţilor arteriali, atunci când inima pompează sânge prin corp.
2. Diastolică - este a doua citire a tensiunii arteriale. Se consideră normală când este mai mică de 80 mmHg. Aceasta măsoară  presiunea sângelui asupra peretelui arterial, când inima se relaxează.

Tensiunea arteriala este mai puţin frecventă la pacienţii dializaţi, care fac dializă acasă, în fiecare zi, cum ar fi hemodializa nocturnă. Mulţi dintre aceşti pacienţi, care fac dializă acasă şi care primesc dializa mai frecvent, au tensiunea arterială normală şi nu necesită să se administreze medicamente antihipertensive.

Hipertensiunea mai poate fi, de asemenea, controlată şi prin schimbarea stilului de viaţă Schimbarea stilului de viata înseamnă să:
- scăderea în greutate(dacă sunteţi supraponderali)
- reducerea consumului de alcool(până la excluderea în totalitate)
- renunţarea la fumat
- schimbarea dietei zilnice

Orice modificare a dietei trebuie discutată cu medicul care vă are în evidenţă!

Sursa foto-ziaruldeiasi.ro,doctorulzilei.ro

Muza inspirației mele

July 22, 2015, 11:14 pm

≪ Previous: HIPERTENSIUNEA

$

0

0

M-am redescoperit acum câţiva ani în urmă, prin scrisul pe acest blog. Pe lângă alte încercări de remodelare, am rămăs fidel artei şi scrisului. Cu mine viaţa a fost mai nedreaptă, luându-mi vederea, dar acest lucru nu este un impediment  pentru a fi optimist şi luptător. O să spuneţi că au murit lăudătorii, de aceea o să vă spun unde este muza inspiraţiei mele....mai ales vara.

Recunosc că este mai dificil, aşa că mă rezum la un birou, o masă în curte sau sub un măr din livadă. Vremea de afară le decide pe toate. În zilele ploioase, neuronii se răsfaţă mai bine în casă, la birou, în aburi de cafea. În zilele toride, când între cei patru pereţi, te simţi de parcă te-ai coace în cuptor precum pâinea, inspiraţia curge şuvoaie , în livada din capătul grădinii cu zarzavaturi. Îmi aşez wireless-ul pe pervazul ferestrei ce dă spre locul cu pricina, deschid bătrânul meu laptop de cum ies din casă, pentru a merge până unde prinde undele internetului. Dar, precum internetul nu mă inspiră, de multe ori nici nu îl folosesc. 

  Mă aşez pe o pătură, strânsă ghemotoc pentru a nu îmi deteriora dorsala, drept spătar folosesc tulpina mărului, un măr ce pot să îi spun frate, deoarece are aceeaşi vărstă cu mine. Cântecul păsărelelor, simfonia greierilor şi a lăcustelor, susurul vântului printre frunzele pomilor, aroma merelor de sfântul Ilie, coapte înainte de vreme, îmi creează o stare de relax mental, şi atunci curg şi cuvintele. Încep să scriu, mai fac o pauză, mai mănînc o gorgoază, dar niciodată nu rămâne neterminat articolul, pentru că pierzând ideea, greu mai pot reveni la acelaşi gând. Fiecare are cusurul lui, nu-i aşa? De multe ori mă prinde ora târzie a serii, mângâind cu îndeletnicire tastele, şi cu puţină osteneală, mă prinde un somn dulce.....ca de bebeluş. Şi uite aşa îmi aşez gândurile, informaţiile şi imaginaţia, în cuvinte aşezate armonios, într-un articol care de abia aşteaptă să fie publicat.

Acesta este locul unde inspiraţia zburdă prin neuronii creierului, dar să vă spun unde mi-aş dori să experimentez, un nou peisaj, un loc pe care îl preferă toţi oamenii vara, pe malul mării. Să simt briza, să aud cum valurile furioase lovesc malurile, să stau cu picioarele în nisipul umezit de apă sărată şi să aştern litere în cârduri lungi, pe o pagină......electronică.
 

Dacă voi, cei de la Blogal Iniţiative aţi dorit să cunoaşteţi locul unde inspiraţia "este la ea acasă", vă propun să faceţi un tur al Moldovei, şi să vă opriţi şi pe la "inculpatul", poftindu-vă la o cană de ceai de tei şi mentă, băută seara sub mărul cel bătrân din livadă.  Şi de ce nu.......să experimentaţi un loc nou, pentru o inspiraţie bogată!


Foto-gradinamea.ro