Luna lui cuptor şi-a făcut prezenţa, chiar dacă timpul nu era potrivit pentru atmosfera toridă a verii. Printre picături de ploaie, tunete şi fulgere, a putut să răzbată uneori şi razele soarelui. Nu a fost el prea generos, dar nu a uitat să îşi facă prezenţa măcar dimineaţa, pentru a mângâia cu razelei plăpânde , florile din grădină.
Da, din grădină. O grădină cu rânduri de trandafiri multicolori, care sclipesc de fericire în căldura soarelui, împrejmuiţi cu un gard viu de un verde argintiu, bine îngrijit. Aproape de trandafiri stau aşezate în rigole freziile şi gladiolele, aşteptându-şi răndul să înflorească şi să completeze covorul plin de culori pastelate ale grădinii.
Acest an a fost destul de anevoios, cu precipitaţii multe, dar acest lucru nu mi-a creat un impediment în a-mi îngriji "locul meu de relaxare". Aşa numesc eu grădina cu flori. Un loc unde uit de stresul de peste zi, unde mă retrag în timpul liber, uitând astfel de aglomeraţie şi de zgomotul maşinilor din oraş. Vin acasă de la serviciu, după o zi istovitoare, iau o gustare în grabă şi merg să îmi umplu plămânii cu mirosul dulce al trandafirilor. Având apă din belșug, au crescut şi buruienile. Acestora nu le trebuie prea multă atenţie ca să îţi poată invada grădina. Tot timpul a trebuit scoase, lăsând loc florilor să prindă putere, pentru a vieţui până când bruma se va aşeza peste ele.
Dar cum vă spuneam, buruienile nu aşteaptă rugate să crească. De un capăt şi de altul al grădinii am lăsat cam un metru de teren descoperit. Pe aceasta am plantat, dar destul de rar câte un cireş, la umbra cărora stau şi citesc. După atâta ploaie, iarba a crescut atât de mult încât aproape nu te mai vedeai din ea. Îmi este necesară o
motocositoare
ca să îi pot reda aspectul de teren îngrijit, şi să mă pot tolăni sub cireşul meu preferat, la umbra căruia să savurez câteva pagini dintr-o carte.
Dar.....numai mâine nu este poimâine, şi am aproape o luna de concediu. În afară de vacanţa pe care o voi petrece împreună cu familia, pe nisipul fierbinte al mării, mă voi îngriji de grădină. O săptămână voi sta alături de flori. Le voi stropi cu insecticid, voi da puţin fertilizator, pentru a creşte mai viguroase şi voi cosi iarba de pe spaţiul liber dintre cireşi.
Mi-am cumpărat
o motocoasă
cu care voi putea cosi iarba chiar şi prin locurile mai greu accesibile. Nu vă pot spune cât de încântat am fost când am primit această cositoare. Este foarte uşor de pornit şi se utilizează foarte simplu, încât chiar şi soţia o poate folosi.
Cu un rezervor de benzină, un plin de ulei, şi în două ore treaba era terminată. Totul arată altfel acum. Pot să îmi înstalez şezlongul sub cireş şi să continui vacanţa. Nu mai rămâne decât să mai procur un sistem de irigaţie cu programator, pentru că luna iulie se anunţă secetoasă. Iar când vom pleca la mare, grădina să nu sufere prea mult. Nu le voi putea oferi dragostea mea de grădinar, dar le voi dărui apa, atât de necesară pe timp călduros.
Vă aştept pe toţi, dragii mei cititori, să vă delectaţi nasul şi ochii, cu aroma şi coloritul trandafirilor.
