Ce este boala osoasă renală?
Boala osoasă renală apare atunci când există deficienţe de calciu, fosfor, hormon paratiroidian, şi vitamina D în organism. Acest lucru conduce la decalcifiere osoasă, demineralizare şi calcificarea vaselor de sânge şi a ţesuturilor moi. Când vasele de sânge se calcifică, ele devin rigide , existând riscul de a face accident vascular cerebral sau atacuri de cord.
Cum se dezvoltă boala renală în insuficienţa renală cronică?
Boala osoasă renală este o complicaţie frecventă observată la mulţi pacienţi cu insuficienţă renală, precum şi la aproape toţi pacienţii dializaţi. Aceasta începe, de obicei, în etapa a 3-a a insuficienţei renale cronice, însă severitatea diferă de la pacient la pacient. Există mai mulţi factori care joacă un rol important în dezvoltarea bolii osoase.
Fosforul este prezent în multe alimente. Rinichii sănătoşi, de obicei, elimină excesul de fosfor din organism.
La pacienţii cu insuficienţă renală, rinichii nu sunt capabili de a elimina fosforul care nu este necesar în activitatea organismului.
Hormonul paratiroidian
Glandele paratiroide sunt patru glande mici la nivelul gâtului, care secretă hormonul paratiroidian. Aceşti hormoni ajută la îndepărtarea de fosfor prin rinichi, precum şi creşterea nivelului de calciu din organism.
O funcţionare corectă a glandei paratiroide, face ca o mare parte din calciu din organism să fie depozitat în oase. Dar dacă aceste glande nu mai funcţionează corect, în timp, acest lucru va slăbi rezistenţa oaselor, şi există pericolul de a se fractura.
Un alt factor în boala osoasă este vitamina D. Această vitamină ajută la echilibrarea calciului în organism. Vitamina D se poate asimila din alimente sau stând în razele soarelui. Rinichii sănătoşi schimbă vitamina D la o formă utilizabilă pentru organism, numit calcitriol. Calcitriolul creşte aportul de calciu din stomac din dieta zilnică. Rinichii bolnavi duc la niveluri scăzute de calcitriol, acest lucru ducând la scăderea aportului de calciu, şi totodată la creşterea excesivă de hormon paratiroidian.
Cum este diagnosticată boala osoasa renală?
Modificările osoase pot apare înainte de a fi sesizate orice fel de simptome. Nu există teste de imagistică medicală,pentru a depista aceste calcificări. Cu toate acestea, o radiografie stomacală se poate face, pentru a testa care este nivelul de calcifiere care poate să apară. În cazul în care diagnosticul este incert, o biopsie osoasă poate fi necesară. Biopsiile pacienţilor cu boală osoasă, pot determina valori crescute sau scăzute ale structurii osoase. Acesta este, de obicei, efectuată sub anestezie locală, şi se prelevează o porţiune a osului şoldului. Există patru tipuri diferite de oase observate la pacienţii care suferă de boala osoasa renală, structura oaselor depinzând de cantitatea de calciu asimilat. La pacienţii care nu sunt pe dializă, frecvenţa de a scade structura osoasă, este mai scăzută, în timp ce la pacienţii dializaţi aceste deficienţe sunt foarte crescute.
Cum se tratează boala osoasă în insuficienţa renală?
Modul cel mai uşor de a trata, este de a controla nivelul hormonilor paratiroidian şi al fosforului, din sânge.
Acest lucru poate fi realizat prin schimbări în dieta zilnică, dializă, sau a medicamentelor, blocante de fosfor.
Veţi avea nevoie, pentru a reduce aportul alimentar de fosfor, prin evitarea laptelui, seminţelor, brânzei, nucilor, untului, băuturilor carbogazoase, ciocolatei, carne grasă, şi bere.
Medicamente numite chelatori de fosfaţi, pot fi luate în timp ce mâncaţi, la mesele principale,pentru a scade aportul de fosfor din stomac şi absorbţia cât mai scăzută a acestuia în sânge. Exemple de blocanţi de fosfor sunt: carbonatul de calciu(carbogast,dicarbocalm), acetat de calciu, clorhidrat de sevelamer(Renagel).
Vitamina D poate fi, de asemenea, adăugată, însă este nevoie de precauţie, deoarece acest lucru poate creşte nivelul de calciu din sânge, ceea ce poate contribui la o calcifiere şi mai mare a întregului organism. Dacă toate aceste tratamente nu funcţionează, iar nivelul hormonului paratiroidian continuă să rămână crescut, medicul poate lua în considerare eliminarea glandei paratiroide.
Reţineţi că, sportul vă ajută să faceţi oasele mai rezistente!
De ce este important să creşti rezistenţa oaselor?
Boală osoasă afectează o mulţime de oameni cu insuficienţă renală cronică(IRC). Dacă este lasată netratată, pot apare dureri articulare severe, deformări osoase sau în multe cazuri, fracturi.
De asemenea, în insuficienţa renală cronică, apar anomalii metabolice care au un risc major în dezvoltarea bolilor vasculare(arterita, tromboza venoasă, depunerea plăcilor de aterom) sau chiar al accidentului vascular cerebral şi atac de cord.