Visez....sau nu? Oare e ceasul ....sau nu? Cu greu ies din valurile visului de peste noapte. E ora trei de dimineaţă. Deschid ochii să văd ceasul.....dar stai.....nu poţi să vezi ceasul pentru că vederea ta te-a părăsit acum 13 ani. Şi era aşa de frumos în vis! Acolo vedeam cum mergeam la pescuit, cum urcam muntele în plină vară, cum beam apă rece ca gheaţa de la izvorul ce curgea din stâncă,dar era doar în vis. Acum este timpul să mă trezesc. Deodată sar ca ars din pat. Este ziua de marţi, ziua în care merg la dializă. În aproximativ o oră trebuie să fiu gata. Un duş, puţin mai rece ca să alunge orice adiere de somn, iute trec la finisarea feţei, că doar perii de pe faţă nu sunt plăcuţi tuturor. Sunt nevăzător, dar am ochii la degete. Nu îmi trebuie nici un ajutor, toate le fac cu rapiditate. După bărbierit, o cremă de faţă, un puf de parfum şi nelipsitul meu succes din fiecare zi!!
Of, cum era să uit! şi nelipsita sorbitură de cafeluţă. Căci drumul e lung şi obositor. Timpul trece precum gândul, şi se făcu şi de ora patru. Aud claxonul maşinii, un clinchet ca de clopoţei, că de.....maşina este trecută de vârsta tinereţii şi a cam răguşit. Are un zgomot deosebit la toba de eşapament, dar nu contează, că doar transportă bolnavi spre centrul de dializă. Nu avem de mers decât aproximativ 80 km, şi posibil să ajungă cu bine. Ce frumos este dimineaţa. Aer curat, linişte, drumul liber, ajungem fara întârziere. Întru în centrul de dializă, şi fac lucrul acesta de 13 ani, schimb ţinuta de exterior cu cea de interior, şi merg spre obişnuita sala 6.
De cum m-am întâlnit cu colegii, au început"să curgă" complimentele. "Miroşi tare plăcut,ce foloseşti de se simte aromă proaspătă în urma ta, vrem şi noi să ştim secretul tău!"Dar dacă e secret, atunci secret să rămână! Merg, omiţând complimentele, spre sala în care se filtrează toxinele. În câteva minunte "primeşti în dar" conectarea la aparatul de dializă, urmează patru ore în care nu prea ai voie să te mişti. Un film, o muzică la tv, o discuţie cu colegii, un banc, o minciună, şi aşa trec cele patru ore. De îţi este cald, de îţi tremură dinţii de frig, trebuie să stai acolo, lipit de pat.După acele patru ore plictisitoare, merg cu bucurie spre uşa de la ieşirea din clinică. În urma mea, aceeaşi plăcută mireasmă. Secretul? O să vi-l spun mai târziu!
Un salut, o glumiţă, urc în maşina care aşteaptă nervoasă în curtea centrului. Dar nu vă pot spune ce căldură era! Ca şi cum ai fi intrat în saună! Cred că erau trecut de 30 de grade. Dar mă supun situaţiei. Cu toată căldura, încep să fac piese origami, că de....trebuie să termin proiectul început în ianuarie.
În jurul amiezii, când soarele îşi arată dărnicia lui asupra pământului,oferindu-ne căldură din belşug, ajung acasă. Repede, trec la clipul cu remedii naturiste, şi asta durează cam o oră. Pregătesc ceva de potolit aşa numitele "bătăi de lingură" din stomac, şi fac o mini pauză pentru odihna.....mesei.
Trece repede şi această jumătate de oră, căci timpul, "bătu-lar gândul" nu se lasă aşteptat!
Şi ştiţi cum se spune, sportul te menţine sănătos şi optimist, aşa că încerc să fiu în trend. O oră , merg pe bicla de fitness din camera "obscură", 30-40 de abdomene, genoflexiuni să tot fie, cu galtera dau vreo 15 pe fiecare braţ, şi pe urmă relax 10-20 de minunte. Clik, apăs butonul ceasului cu voce, şi îmi spune că este ora 4.00 PM. Nu e nimic, îmi spun eu susurând în şoaptă, şi trec la lucru. La pasiunea mea de 4 ani de zile. Am timp, şuşotesc eu. Până la ora 10 seara, când urmează să îmi reiau visele de noaptea trecută. Lucrez la un proiect, pe care trebuie să îl finalizez pînă de Crăciun. Un Moş Crăciun din piese origami, înalt de 2 m, care sper să fie acceptat în Guiness Book. Muncesc în fiecare zi câte 8-10 ore, pentru a putea aşeza circa 60.000 de module. Unele zile sunt mai dificile, deoarece căldura mă nelinişteşte, şi trebuie să fiu fresh ori de câte ori am un vizitator!
Însă vă spun că am un secret, pe care mă bazez de câţiva ani. Folosesc dimineaţa, oferindu-mi pe tot parcursul zilei o protecţie antiperspirantă de succes!
Şi când te gândeşti că pasiunea mea îmi ocupă aproape tot timpul, niciodată nu mi-am făcut griji asupra mirosurilor neplăcute.
Folosesc Rexona MoţionSense, şi cu cât fac mai multă mişcare, cu atât se eliberează mai multă prospeţime. Microcapsulele cu parfum se sparg la orice mişcare pe care o fac, pentru că să mă pot bucura de o senzaţie de prospeţime îndelungată.
Sunt nevăzător, fac dializă, dar am o mulţime de pasiuni. Dar oricare ar fi una dintre acestea, şi orice mi-aş dori să realizez, Rexona, cu tehnologia unică MotionSense , mă ajută să fac faţă provocărilor din fiecăre zi.
Să mai ştiţi că, primul antiperspirant din lume, RexonaMotionSense, conţine microcapsule activate de fiecare dată când ne mişcăm, şi ne poate asigura protecţie eficientă şi senzaţie de prospeţime 24 de ore în fiecare zi.
Sunt un om căruia îi place să facă lucrurile să se întâmple, nu aştept ca acestea să se întâmple de la sine, căut provocări, şi descopăr oportunităţi.
Sunt activ zi de zi, chiar dacă sănătatea mă contrariază, merg la "serviciu" de trei ori pe săptămână, mă plimb, fac sport, lucrez origami,citesc în braile şi electronic, îmi scriu articolele pe blog, nu pierd nici o clipă de a trăi o viaţă plină de activităţi pasionale. Şi niciodată nu mi-a fost teamă de mirosurile neplăcute ale transpiraţiei, deoarece prietenul Rexona cu MotionSense , nu mă lasă la greu! Se adaptează întotdeauna stilului meu de viaţă activ, oferindu-mi protecţie antiperspirantă eficientă şi prospeţime îndelungată, 24 de ore din 24!